neur.ro

Clickbait (golul de curiozitate)

Clickbait (curiosity gap)

tip: efect · origine: studiu · dovezi: contestate · teme: alegeri și costuri

Afirmația evaluată: Titlurile care lasă un gol de curiozitate atrag mai multe click-uri decât titlurile care rezumă articolul.

Publicat · cum lucrăm

Pe scurt

Clickbait înseamnă titluri scrise ca să te facă să dai click, de obicei lăsând ceva nespus: „Ce a găsit în pod a șocat-o”, „De ce nu ar trebui să mai faci asta”. Ideea din spate e golul de curiozitate: când știi că îți lipsește o informație, simți nevoia să o afli. Experimentele care compară astfel de titluri cu titluri care rezumă articolul dau însă rezultate în toate direcțiile. Cea mai mare analiză de până acum, pe aproape 9.000 de teste reale, sugerează că un titlu prea vag pierde click-uri la fel ca unul prea concret, iar diferențele sunt mici.

Ce spune

Teoria. Loewenstein (1994) a propus că curiozitatea apare când observăm un gol între ce știm și ce am vrea să știm. Golul trebuie să fie potrivit: dacă știm deja aproape totul, nu mai suntem curioși, iar dacă nu știm aproape nimic, subiectul ne poate descuraja. Studiile de laborator au confirmat această formă de U inversat: oamenii sunt cei mai curioși la întrebările la care se simt pe jumătate siguri de răspuns. Teoria și studiile acestea nu le-am citit; le descriem după Aubin Le Quéré și Matias (2025).

Ce spun experimentele directe. Aubin Le Quéré și Matias au adunat nouă experimente publicate care compară titluri de tip „gol de curiozitate” cu titluri care rezumă articolul. Trei au găsit că golul scade click-urile sau intenția de a citi, două că le crește, iar patru nu au găsit un efect. Molina et al. (2021), de exemplu, au variat un singur element de clickbait în titlul aceluiași articol și nu au găsit mai multă curiozitate; au observat și că detectoarele automate de clickbait au fost de acord între ele doar în 47% din cazuri.

Testele reale ale unui site. Upworthy, un site american foarte popular în 2013–2015, a testat fiecare articol cu mai multe titluri, arătate aleatoriu vizitatorilor. Arhiva publicată de Matias et al. (2021) cuprinde 32.487 de astfel de experimente și peste 538 de milioane de afișări. Aubin Le Quéré și Matias (2025) au folosit-o într-un Registered Report, cu analiza aprobată înainte de a vedea datele. Au măsurat cât de concret e fiecare titlu, adică în ce măsură îți poți imagina situația descrisă, și au analizat 8.977 de teste:

Pentru 8,7% dintre testele Upworthy, un titlu mai concret ar fi fost mai bun; pentru 50,9%, unul mai vag. Autorii concluzionează că funcționează un gol potrivit, nu golul în sine.

Rata de click estimată pentru două titluri care diferă ca grad de concretețe, după Aubin Le Quéré și Matias. Între titluri foarte vagi: cel mai concret 0,91%, cel mai vag 0,86%. Între titluri foarte concrete: cel mai vag 1,17%, cel mai concret 1,06%. Nici prea vag, nici prea concret Aubin Le Quéré și Matias (2025), teste Upworthy Între titluri foarte vagi rata de click estimată titlul mai concret 0,91% titlul mai vag 0,86% Între titluri foarte concrete rata de click estimată titlul mai vag 1,17% titlul mai concret 1,06%
Estimări ale modelului din Aubin Le Quéré și Matias (2025) pentru titluri aflate la o abatere standard sub și peste media testului, la cele mai vagi și la cele mai concrete teste. Câștigă titlul care se apropie de mijloc.

Ce mai contează. Gligorić et al. (2023), tot într-un Registered Report pe datele Upworthy, au comparat 24.333 de perechi de titluri. Cuvintele negative, titlurile mai lungi și anumite pronume au fost asociate cu mai multe click-uri, dar toate trăsăturile de limbaj la un loc au ghicit titlul câștigător doar în 54% din perechi, față de 50% prin simplă ghicire. Robertson et al. (2023), pe aceleași date, au găsit că fiecare cuvânt negativ în plus a crescut rata de click cu 2,3%. Kuiken et al. (2017), pe 1.828 de titluri rescrise de editorii unui chioșc online olandez, au găsit că cuvintele care anunță ceva („ce”, „de ce”) au crescut click-urile, iar întrebările le-au scăzut; datele lor nu provin însă din teste randomizate.

Și după click? Munger et al. (2020), în două experimente, nu au găsit că citirea titlurilor clickbait schimbă încrederea în presă, polarizarea sau ce rețin oamenii. Molyneux și Coddington (2019) sugerează că astfel de titluri pot scădea credibilitatea percepută. Qiu și Golman (2024), pe peste 100.000 de articole de pe WeChat, au găsit că titlurile care ridică o întrebare au adus mai multe click-uri, dar nu și mai multe aprecieri raportat la click-uri. Pe aceste trei studii le-am citit doar ca rezumat.

Exemplu

Același articol despre o nouă regulă de parcare poate fi anunțat „Primăria introduce tarif dublu în centru de la 1 noiembrie” sau „Schimbarea care îi va costa pe șoferi din noiembrie”. Al doilea titlu lasă un gol; după datele de mai sus, dacă va aduce mai multe click-uri depinde de cât de vagi sunt titlurile cu care concurează. Exemplul e o ilustrare, nu un studiu citat aici.

Cum îl aplici

Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi, pornind de la studiile citate.

  1. Când scrii un titlu, caută mijlocul. Spune destul cât cititorul să înțeleagă despre ce e vorba, dar nu tot. Un titlu complet vag sau unul care rezumă tot articolul pierd, după datele Upworthy.
  2. Testează, nu ghici. Chiar și cu toate regulile de limbaj, titlul câștigător a fost ghicit doar puțin peste hazard. Dacă poți, compară două variante pe cititori reali.
  3. Ca cititor, observă golul. Când un titlu îți promite o informație fără să o dea, întreabă-te dacă te interesează subiectul sau doar golul. Calitatea articolului nu are legătură cu cât de bine e construit titlul.

Limite și nuanțe

Surse

Vezi și: Efectul Zeigarnik, Tendința spre negativ (negativity bias)