Tendința spre negativ (negativity bias)
Afirmația evaluată: Evenimentele negative cântăresc mai mult decât cele pozitive de aceeași mărime.
Publicat · cum lucrăm
Pe scurt
Tendința spre negativ înseamnă că lucrurile rele au un efect mai mare asupra noastră decât lucrurile bune de aceeași mărime. Pierzi 50 de lei și te supără mai mult decât te bucură 50 de lei găsiți. O critică rămâne cu tine mai mult decât o laudă. Asta nu înseamnă că răul câștigă mereu. Binele poate compensa, dar are nevoie de număr: mai multe lucruri bune pentru unul rău.
Ce spune
Tiparul general. Baumeister, Bratslavsky, Finkenauer și Vohs (2001) au adunat studii din domenii foarte diferite și au găsit același tipar aproape peste tot. Într-un studiu cu jurnal zilnic, o zi proastă se vedea și în starea de bine din ziua următoare, pe când o zi bună nu lăsa nicio urmă a doua zi. Evenimentele neplăcute influențau și dispoziția bună, și pe cea proastă, iar cele plăcute doar dispoziția bună. Informația negativă despre un om nou cântărește mai mult în impresia finală decât cea pozitivă. Autorii spun că au căutat domenii în care binele să fie constant mai puternic și n-au găsit niciunul. Cea mai apropiată excepție era optimismul despre viitor, dar nici acesta nu se menținea când oamenii luau decizii concrete.
Patru forme. Rozin și Royzman (2001), în același an, au descris tendința în patru forme. Un lucru negativ are mai mult efect decât unul pozitiv echivalent. Negativul devine tot mai neplăcut pe măsură ce se apropie, mai repede decât crește atracția pozitivului. Un amestec de bun și rău e judecat mai rău decât ar rezulta din suma celor două. Iar lucrurile negative sunt mai variate și cer mai multe tipuri de reacție. Ei propun că negativul domină și pentru că se „transmite” mai ușor de la un lucru la altul decât pozitivul.
Știrile, în 17 țări. Soroka, Fournier și Nir (2019) au arătat știri reale de la BBC World unui număr de 1.156 de oameni, din 17 țări de pe 6 continente, și le-au măsurat reacțiile fiziologice: conductanța pielii și variația ritmului cardiac. În medie, oamenii au fost mai activați de știrile negative decât de cele pozitive. Variația de la om la om a fost însă mare. Luată separat, tendința a fost semnificativă doar în 9 din cele 17 țări, după conductanța pielii, iar țara a explicat sub 3% din diferențele dintre oameni.
Clicurile, în 12.448 de teste. Robertson et al. (2023) au analizat testele în care site-ul Upworthy le arăta cititorilor titluri diferite pentru aceeași știre, la întâmplare. Analiza a fost înregistrată dinainte, ca registered report. În 12.448 de teste, cu peste 205 milioane de afișări, fiecare cuvânt negativ în plus într-un titlu de lungime medie a crescut rata de clic cu 2,3%. Fiecare cuvânt pozitiv în plus a scăzut-o cu 1,0%. Asta deși titlurile conțineau ceva mai multe cuvinte pozitive decât negative.
Raportul de 5 la 1. E cea mai citată cifră legată de această tendință. Gottman și Levenson (1992) au filmat 73 de cupluri căsătorite în 1983, în timp ce discutau 15 minute despre o problemă din relație. Au numărat, la fiecare replică, gesturile pozitive, ca acordul sau umorul, și pe cele negative, ca plângerea, critica sau defensiva. Cuplurile au fost împărțite în două grupuri tocmai după acest echilibru: „reglate”, la care pozitivul îl depășea constant pe negativ, și „nereglate”. Patru ani mai târziu, cuplurile nereglate se gândiseră mai des la despărțire și se despărțiseră mai des. Gottman și Levenson notează că, la cuplurile reglate, raportul a fost de aproximativ 5. Baumeister et al. citează cifra, după o carte din 1994 a lui Gottman, ca regulă: într-o relație care merge, gesturile bune trebuie să le depășească pe cele rele de cel puțin cinci ori.
Exemplu
Un angajat primește la evaluarea anuală zece observații bune și una critică. Seara se gândește aproape numai la critică. Conform tendinței spre negativ, nu e un semn că ar fi deosebit de sensibil, ci reacția obișnuită: o observație negativă cântărește mai mult decât una pozitivă de aceeași mărime. Exemplul e o ilustrare, nu un studiu citat aici.
Cum îl aplici
Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi, pornind de la studiile citate.
- Când judeci o zi, o lună sau un om, numără și binele. Răul iese în față singur. Dacă vrei o imagine corectă, trebuie să cauți intenționat și ce a mers.
- Într-o relație, evitarea răului contează cel puțin cât adăugarea binelui. Baumeister et al. trag concluzia că o relație depinde mai mult de a nu face lucruri rele decât de a face lucruri bune. Gesturile bune ajută, dar nu șterg automat o critică sau o replică defensivă.
- Când dai un feedback negativ, ține cont că va cântări mai mult decât crezi. Spune-l clar o singură dată, nu-l repeta, și pune-l lângă ce merge cu adevărat.
- Fii atent la ce îți aduce clicul. Titlurile negative atrag mai multe clicuri, chiar la aceeași știre. Un flux de știri care pare tot mai sumbru poate reflecta și ce alegi tu să deschizi, nu doar lumea.
- Nu folosi 5 la 1 ca rețetă. Cifra e o medie observată la niște cupluri care mergeau bine, nu o țintă testată.
Limite și nuanțe
- Raportul de 5 la 1 e o descriere, nu un prag. Gottman și Levenson au împărțit cuplurile chiar după echilibrul dintre pozitiv și negativ și au raportat că, la cuplurile reglate, raportul a fost de aproximativ 5. Eșantionul a fost de 73 de cupluri, dintre care 9 au divorțat în cei patru ani. Studiul nu a testat dacă un raport de 4 sau de 6 schimbă ceva. Nici nu arată că un gest negativ „valorează” cât cinci pozitive; aceasta e o interpretare a lui Baumeister et al. Cartea lui Gottman din 1994, unde cifra devine regulă, n-am citit-o.
- Recenzia din 2001 e largă, nu sistematică. Baumeister et al. au pornit de la circa 100 de răspunsuri la un e-mail trimis unei asociații de psihologi și spun deschis că au urmărit varietatea domeniilor, nu tăria dovezilor din fiecare. Unele exemple, ca cel cu câștigătorii la loterie și persoanele paralizate după un accident, compară evenimente a căror mărime nu se poate egala.
- Media ascunde diferențe mari. În studiul din 17 țări, mulți oameni nu au reacționat mai puternic la știrile negative, iar în unele țări media nu a fost semnificativă. Autorii trag de aici concluzia că și știrile pozitive își pot găsi publicul.
- Există o explicație alternativă. Alves, Koch și Unkelbach (2017) propun că lucrurile pozitive seamănă mai mult între ele decât cele negative, pentru că pozitivul tinde să fie moderat, iar negativul extrem în direcții diferite. Informația negativă ar fi astfel procesată mai mult pentru că e mai variată, nu neapărat pentru că ne afectează emoțional mai puternic.
- Tendința e mai slabă în memorie. Baumeister et al. notează că oamenii își amintesc uneori mai bine lucrurile plăcute, mai ales după ce trece timpul.
- Legătura cu aversiunea față de pierdere. Exemplul cu banii pierduți și câștigați seamănă cu aversiunea față de pierdere, explicație disputată pentru efectul de înzestrare. Vezi intrarea despre efectul de înzestrare.
- Ce am citit. Baumeister et al. (2001), din copia de pe site-ul Carlson School of Management (Universitatea Minnesota), Gottman și Levenson (1992), de pe site-ul laboratorului lui Levenson de la Berkeley, Soroka et al. (2019) și Robertson et al. (2023), de pe PubMed Central, le-am citit integral. Pentru Rozin și Royzman (2001) și Alves et al. (2017) am citit rezumatele. Cartea lui Gottman din 1994 n-am citit-o.
Surse
- John M. Gottman, Robert W. Levenson (1992). Marital processes predictive of later dissolution: Behavior, physiology, and health
- Roy F. Baumeister, Ellen Bratslavsky, Catrin Finkenauer, Kathleen D. Vohs (2001). Bad is stronger than good
- Paul Rozin, Edward B. Royzman (2001). Negativity bias, negativity dominance, and contagion
- Hans Alves, Alex Koch, Christian Unkelbach (2017). Why good is more alike than bad: Processing implications
- Stuart Soroka, Patrick Fournier, Lilach Nir (2019). Cross-national evidence of a negativity bias in psychophysiological reactions to news
- Claire E. Robertson, Nicolas Pröllochs, Kaoru Schwarzenegger, Philip Pärnamets, Jay J. Van Bavel, Stefan Feuerriegel (2023). Negativity drives online news consumption
Vezi și: Aversiunea față de pierdere (loss aversion), Clickbait (golul de curiozitate), Efectul de încadrare (framing effect), Efectul de înzestrare și preferința pentru status quo, Euristica disponibilității, Regula vârfului și finalului (peak-end rule)