Reevaluarea cognitivă
Cognitive reappraisal
Afirmația evaluată: Să privești altfel o situație care te supără îți reduce emoțiile negative.
Publicat · cum lucrăm
Pe scurt
Reevaluarea cognitivă înseamnă să schimbi felul în care interpretezi o situație, ca să schimbi emoția pe care ți-o produce. E una dintre cele mai studiate strategii de reglare a emoțiilor. În experimente, reduce ce simți, nu doar ce arăți. O meta-analiză a găsit un efect mic spre moderat, iar un studiu înregistrat dinainte, cu peste 21.000 de oameni din 87 de țări, a găsit că o instruire de câteva minute schimbă emoțiile imediat după. Nu e însă potrivită în orice situație.
Ce spune
Devreme, nu târziu. James Gross descrie emoția ca un proces care se desfășoară în timp și în care poți interveni în mai multe puncte: la atenție, la interpretare sau la reacție. Reevaluarea intervine devreme, schimbând felul în care interpretezi situația. Suprimarea, adică să-ți ascunzi emoția, intervine târziu, la reacție.
Primul experiment. Gross (1998) a arătat unui grup de 120 de participanți un film dezgustător. Unii au fost rugați să se gândească la film astfel încât să nu simtă nimic (reevaluare). Alții, să se poarte astfel încât cineva care îi privește să nu-și dea seama că simt ceva (suprimare). Un al treilea grup doar s-a uitat. Ambele strategii au redus expresia emoției pe față. Doar reevaluarea a redus și dezgustul simțit. Suprimarea a crescut activarea fiziologică a corpului.
Ce urmează. Într-o recenzie din 2002, Gross rezumă studiile de până atunci astfel: reevaluarea reduce și trăirea, și expresia emoției, fără să afecteze memoria. Suprimarea reduce doar expresia, nu reduce trăirea și afectează memoria. Gross și John (2003) au măsurat cât de des folosesc oamenii fiecare strategie în viața de zi cu zi. Cei care reevaluează mai des au raportat mai multe emoții pozitive, relații mai bune și o stare de bine mai mare. Cei care suprimă mai des, invers. Aceste ultime rezultate sunt corelații, nu experimente.
Meta-analiza. Webb, Miles și Sheeran (2012) au adunat 306 comparații experimentale între strategii de reglare a emoțiilor. Strategiile de schimbare a interpretării au avut un efect mic spre moderat (d = 0,36). Mutarea atenției, luată în ansamblu, n-a avut niciun efect, iar modificarea reacției a avut un efect mic (0,16). Și formele reevaluării au contat: să reinterpretezi situația (0,36) sau să o privești din alt unghi (0,45) a funcționat mai bine decât să reinterpretezi doar propria reacție (0,23).
Studiul din 87 de țări. Wang et al. (2021) au făcut un studiu înregistrat dinainte, în mai–octombrie 2020, cu 21.644 de participanți din 87 de țări. Participanții au fost împărțiți la întâmplare în patru grupuri:
- o instruire scurtă de reinterpretare, de exemplu „știu din istorie că oamenii trec prin perioade grele păstrându-și calmul”;
- o instruire scurtă de căutare a părții bune, de exemplu „situația asta ne arată cine contează cu adevărat în viața noastră”;
- un control activ, în care oamenii erau rugați să-și lase gândurile și emoțiile să curgă și să reflecteze la ele;
- un control fără instrucțiuni.
Apoi toți au văzut zece fotografii din știri despre pandemie. Ambele forme de reevaluare au redus emoțiile negative și au crescut emoțiile pozitive, față de cele două grupuri de control, la toate măsurătorile principale. Pentru emoțiile la fotografii, efectul a fost d = 0,39 pentru cele negative și d = 0,59 pentru cele pozitive. Pentru emoțiile față de pandemie în general, efectele au fost mai mici (0,24 și 0,27). La emoțiile negative față de fotografii, efectul a apărut în 33 dintre cele 37 de țări cu peste 200 de participanți. Cele două forme de reevaluare au funcționat aproape la fel. Reevaluarea nu a redus intenția de a respecta măsurile de protecție.
Exemplu
Un coleg nu-ți răspunde la mesaj o zi întreagă și simți că te ignoră. Te întrebi ce alte explicații ar putea exista: poate e într-o zi aglomerată, poate n-a văzut mesajul. Supărarea scade, iar mâine îl întrebi direct. Exemplul e o ilustrare, nu un studiu citat aici.
Cum îl aplici
Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi, pornind de la studiile citate.
- Observă emoția și situația care a pornit-o. Reevaluarea lucrează asupra interpretării, deci întâi trebuie să știi ce interpretezi.
- Caută o altă interpretare a situației. De exemplu, o altă cauză posibilă sau ce ar spune cineva din afară. În meta-analiză, reinterpretarea situației și schimbarea perspectivei au avut efectele cele mai mari.
- Sau caută ce poate ieși bun din ea. În studiul din 87 de țări, varianta asta a funcționat la fel de bine ca reinterpretarea.
- Nu-ți ascunde doar emoția. Să pari calm fără să schimbi interpretarea reduce expresia, dar nu și ce simți.
- Întreabă-te dacă poți schimba situația. Dacă poți, schimbarea situației poate fi mai utilă decât schimbarea interpretării (vezi limitele de mai jos).
Limite și nuanțe
- Nu e potrivită oriunde. Troy, Shallcross și Mauss (2013) au găsit, la 170 de participanți, că abilitatea de a reevalua mergea cu mai puțină depresie când stresul era în afara controlului lor, dar cu mai multă depresie când stresul putea fi controlat. Studiul e corelațional.
- Efectele măsurate sunt imediate. Studiul din 87 de țări a măsurat emoțiile imediat după instruire. Autorii notează că nu știu cât durează efectul.
- Participanții știu ce se așteaptă de la ei. Celor învățați să-și schimbe emoțiile li se cere apoi să spună ce simt. Wang et al. au folosit un grup de control activ ca să reducă problema, dar spun că nu o pot exclude complet. Meta-analiza include însă și măsuri care nu sunt autoevaluări, ca fiziologia.
- Efectul nu e mare. Un efect de d = 0,36 sau 0,39 înseamnă o schimbare reală, dar moderată, nu dispariția emoției.
- Studiile lui Gross și John (2003) sunt corelații. Cei care reevaluează des pot fi diferiți și din alte motive.
- Ce am citit. Wang et al. (2021) am citit integral, în versiunea revizuită a manuscrisului din iulie 2021, de pe PsyArXiv. Pentru Gross (1998), Gross (2002), Gross și John (2003), Webb, Miles și Sheeran (2012) și Troy, Shallcross și Mauss (2013) am citit rezumatele.
Surse
- James J. Gross (1998). Antecedent- and response-focused emotion regulation: Divergent consequences for experience, expression, and physiology
- James J. Gross (2002). Emotion regulation: Affective, cognitive, and social consequences
- James J. Gross, Oliver P. John (2003). Individual differences in two emotion regulation processes: Implications for affect, relationships, and well-being
- Thomas L. Webb, Eleanor Miles, Paschal Sheeran (2012). Dealing with feeling: A meta-analysis of the effectiveness of strategies derived from the process model of emotion regulation
- Allison S. Troy, Amanda J. Shallcross, Iris B. Mauss (2013). A person-by-situation approach to emotion regulation: Cognitive reappraisal can either help or hurt, depending on the context
- Ke Wang, Amit Goldenberg, Charles A. Dorison, Jeremy K. Miller, Andero Uusberg, Jennifer S. Lerner, James J. Gross și alții (2021). A multi-country test of brief reappraisal interventions on emotions during the COVID-19 pandemic
Vezi și: Feedbackul facial (facial feedback)