neur.ro

Diminishing returns

Randamente descrescătoare

model mental · origine: studiu · dovezi: susținute

Pe scurt

Randamentele descrescătoare înseamnă că, peste un anumit punct, fiecare unitate în plus dintr-un lucru (bani, timp, efort, încă o felie de tort) aduce un câștig tot mai mic. Nu înseamnă că beneficiul dispare, ci că fiecare pas în plus contează mai puțin decât cel dinainte. Cel mai bine studiat exemplu din psihologie e legătura dintre venit și bunăstare: aceeași sumă contează mult pentru cineva cu venit mic și puțin pentru cineva cu venit mare.

Ce spune

Ideea veche. În 1738, matematicianul Daniel Bernoulli a propus că orice creștere a averii aduce un spor de utilitate „invers proporțional cu cantitatea de bunuri deja deținute”. Exemplul lui: un câștig de o mie de ducați contează mai mult pentru un om sărac decât pentru unul bogat, deși amândoi câștigă aceeași sumă. Matematic, ipoteza lui duce la o utilitate care crește cu logaritmul averii: fiecare dublare aduce același spor.

Ce arată datele despre venit și fericire. Trei studii mari, publicate toate în PNAS, s-au contrazis și apoi s-au împăcat:

Unde apar randamentele descrescătoare. „Liniar cu logaritmul venitului” înseamnă exact randamente descrescătoare pe fiecare dolar. Trecerea de la 25.000 la 50.000 de dolari aduce aproximativ același câștig de bunăstare ca trecerea de la 100.000 la 200.000, deși a doua cere de patru ori mai mulți bani.

Ilustrare: bunăstarea crește liniar cu logaritmul venitului. De la 25.000 la 50.000, de la 50.000 la 100.000 și de la 100.000 la 200.000 de dolari, fiecare dublare aduce aceeași treaptă, deși suma adăugată se dublează de fiecare dată. Aceeași treaptă pentru fiecare dublare forma găsită de Killingsworth (2021); ilustrare, nu date bunăstare 0 50.000 100.000 200.000 venit anual ($) +25.000 +50.000 +100.000 Fiecare treaptă cere dublul banilor
Ilustrare a relației „liniar cu logaritmul venitului” din Killingsworth (2021). Axa verticală nu are unități: arată doar forma, nu valori măsurate.

Exemplu

Un exemplu construit pentru acest text: o mărire de 500 de lei pe lună. Pentru cineva care câștigă 3.000 de lei, e o creștere de o șesime și se simte în fiecare lună. Pentru cineva care câștigă 30.000, abia se observă. Studiile de mai sus sugerează că cei doi ar avea nevoie de sume foarte diferite (proporționale cu venitul lor) pentru un spor comparabil de bunăstare.

Același tipar apare, ca analogie, și în afara banilor: primele ore de studiu pentru un examen aduc mult, ultimele mai puțin. A zecea recenzie citită înainte de o cumpărare schimbă rar decizia.

Cum îl aplici

Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi. Studiile citate măsoară legătura dintre venit și bunăstare, nu testează aceste sfaturi.

  1. Gândește în proporții, nu în sume. Când compari o câștigare sau o cheltuială, întreabă-te ce procent reprezintă din ce ai deja, nu doar câți lei sunt.
  2. Caută punctul în care un pas în plus aduce puțin. La proiecte, la pregătire, la căutarea „variantei perfecte”: dacă ultimul efort a schimbat puțin rezultatul, următorul probabil va schimba și mai puțin. Vezi intrarea despre maximizare și satisficing.
  3. Mută resursa acolo unde e încă rară. Dacă mai mult dintr-un lucru aduce tot mai puțin, aceeași resursă poate aduce mai mult în altă parte. E aceeași logică din spatele principiului lui Pareto.
  4. Nu confunda „descrescător” cu „zero”. În datele lui Killingsworth, pentru majoritatea oamenilor, mai mulți bani merg în continuare împreună cu mai multă fericire. Doar că fiecare dublare aduce același pas, nu fiecare sumă.

Limite și nuanțe

Surse

Vezi și: Maximizing vs satisficing, Pareto principle, Via negativa