neur.ro

Efectul opțiunii implicite (default effect)

tip: efect · origine: studiu · dovezi: susținute · teme: alegeri și costuri

Afirmația evaluată: O opțiune deja bifată e aleasă mai des decât dacă ar trebui aleasă activ.

Publicat · cum lucrăm

Pe scurt

Opțiunea implicită e cea care se aplică dacă nu faci nimic: căsuța deja bifată, planul în care ești înscris automat, setarea din fabrică. Efectul opțiunii implicite înseamnă că oamenii o păstrează mult mai des decât ar alege-o dacă ar trebui s-o bifeze singuri. E unul dintre cele mai folosite instrumente de arhitectură a alegerii, adică de modificare a felului în care sunt prezentate opțiunile fără a le interzice pe celelalte, numite și nudge. În medie, efectul e mare, dar variază foarte mult de la o situație la alta.

Ce spune

Exemplele clasice. Johnson și Goldstein (2003) au comparat țări după cum se înregistrează donatorii de organe. Unde trebuia să te înscrii activ, procentul celor înregistrați era de ordinul zecilor; unde erai înscris automat și puteai refuza, era peste 90%. Madrian și Shea (2001) au arătat că angajații erau cu 50% mai predispuși să participe la planul de pensii când înscrierea era automată decât când trebuiau să se înscrie singuri. Studiile nu le-am citit; le descriem după meta-analiza de mai jos.

Prima meta-analiză. Jachimowicz, Duncan, Weber și Johnson (2019) au adunat 58 de seturi de date, cu 73.675 de participanți în total, care comparau direct situația cu opțiunea bifată și cea în care trebuia bifată activ. Efectul mediu a fost mare: în studiile cu alegeri de tip da sau nu, opțiunea implicită a fost aleasă în medie cu 27 de puncte procentuale mai des. În 46 de cazuri efectul a fost pozitiv, în 10 n-a fost semnificativ, iar în 2 opțiunea implicită a fost aleasă chiar mai rar. Analiza lor sugerează că, dacă lipsesc studii din literatură, acestea sunt mai degrabă cele cu efecte mari, dar autorii cer prudență în interpretare. Opțiunile implicite au funcționat mai bine la cumpărături și mai slab la deciziile despre mediu. Au funcționat mai bine și atunci când păreau o recomandare a celui care a construit alegerea sau păreau starea normală a lucrurilor.

Sus: mărimea efectului opțiunilor implicite a fost 0,68 la Jachimowicz et al. și 0,62 la Mertens et al., față de 0,43 pentru toate tipurile de nudge. Jos: după corecția lui Maier et al. pentru publicarea selectivă, intervențiile care schimbă structura alegerii, printre care opțiunile implicite, scad de la 0,58 la 0,12, iar cele care oferă informații, de la 0,25 la 0. Mare în medie, disputat după corecție mărimea efectului (d), din meta-analize Cât schimbă alegerile datele publicate, necorectate implicite, Jachimowicz 0,68 implicite, Mertens 0,62 toate nudge-urile, Mertens 0,43 După corecția pentru publicarea selectivă Maier et al., 2022, pe datele lui Mertens structură, necorectat 0,58 structură, corectat 0,12 informare, necorectat 0,25 informare, corectat 0 Opțiunile implicite au cel mai mare efect mediu; cât rămâne după corecție e încă disputat.
„Structură” sunt intervențiile care schimbă felul în care sunt aranjate opțiunile; opțiunile implicite sunt cele mai numeroase dintre ele. Maier et al. n-au analizat separat opțiunile implicite.

A doua meta-analiză și disputa. Mertens et al. (2022) au analizat 447 de rezultate din peste 200 de publicații despre nudge-uri, cu peste 2 milioane de participanți. Dintre cele nouă tipuri de intervenție, opțiunile implicite au avut cel mai mare efect. Autorii au găsit însă semne că studiile reușite sunt publicate mai des decât cele nereușite. Maier et al. (2022) au reanalizat aceleași date cu o metodă care corectează această distorsiune. După corecție, n-au mai găsit dovezi că nudge-urile funcționează în general. Pentru intervențiile care schimbă structura alegerii, categorie din care fac parte opțiunile implicite, dovezile au rămas nedecise: efectul a scăzut de la 0,58 la 0,12. Folosind doar cel mai precis rezultat din fiecare studiu, efectul estimat a fost 0,23, cu dovezi slabe în favoarea lui. În răspunsul lor, Mertens et al. au fost de acord că publicarea selectivă e o problemă reală pentru domeniu.

Exemplu

La angajare, formularul pentru pensia suplimentară are deja bifată o contribuție de 3% din salariu. Cei mai mulți angajați o lasă așa, deși puțini ar fi ales exact 3% dacă ar fi trebuit să scrie ei suma. Exemplul e o ilustrare, nu un studiu citat aici.

Cum îl aplici

Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi, pornind de la studiile citate.

  1. Întreabă-te ce ai alege dacă nimic n-ar fi bifat. Opțiunea implicită nu e neapărat cea mai bună pentru tine.
  2. Uită-te cine a ales opțiunea implicită. Jachimowicz et al. au găsit că opțiunile implicite funcționează mai bine când par o recomandare. Merită să te întrebi în interesul cui e recomandarea.
  3. Folosește efectul în favoarea ta. Un transfer automat spre economii, setat o dată, devine opțiunea implicită pe care n-o mai alegi de fiecare dată.
  4. Dacă stabilești reguli pentru alții, testează. Autorii meta-analizei recomandă testarea fiecărei aplicări, pentru că efectul poate fi mult mai mic decât media sau chiar invers.

Limite și nuanțe

Surse

Vezi și: Efectul de înzestrare și preferința pentru status quo, Efectul momelii (decoy effect)