neur.ro

Exersarea amestecată

Interleaving

tip: tehnică · origine: studiu · dovezi: susținute · teme: învățare și memorie

Afirmația evaluată: Amestecarea tipurilor de probleme la exercițiu duce la rezultate mai bune la test decât lucrul pe blocuri.

Publicat , actualizat · cum lucrăm

Pe scurt

Exersarea amestecată (interleaving) înseamnă să amesteci tipurile de probleme când exersezi, în loc să faci întâi toate problemele de un fel, apoi pe cele de alt fel. Pare mai greu și chiar ai rezultate mai slabe în timpul exersării, dar la testele de mai târziu rezultatele sunt mai bune. O meta-analiză a găsit un efect moderat, iar un studiu mare în 54 de clase a găsit un efect mare la matematică. Efectul depinde însă de ce înveți.

Ce spune

Blocuri sau amestec. Majoritatea temelor de matematică sunt pe blocuri: după o lecție despre pantă urmează o duzină de probleme despre pantă. Într-o temă amestecată, două probleme la rând nu se rezolvă cu aceeași metodă. Rohrer et al. (2020) citează o analiză a șase manuale americane de clasa a VII-a: în medie, 78% dintre probleme erau pe blocuri și doar 11% amestecate.

De ce ar ajuta. Rohrer et al. (2020) dau trei motive:

Ultimele două sunt chiar tehnicile din fișa despre învățarea eșalonată și testarea de sine.

Primele studii. Rohrer și Taylor (2007) au pus studenți să exerseze probleme de volum în două ședințe, la o săptămână distanță. Cei care au exersat amestecat au avut scoruri mai slabe în timpul exersării, dar mai bune la testul de o săptămână mai târziu. Kornell și Bjork (2008) au arătat participanților picturi ale mai multor artiști, fie grupate pe artist, fie amestecate. Cei care le-au văzut amestecate au recunoscut mai bine stilul fiecărui artist în picturi noi. Totuși, majoritatea participanților au crezut că gruparea pe artist i-a ajutat mai mult, chiar și după ce propriul test le arătase contrariul.

Sus: într-un studiu cu 54 de clase, elevii care au exersat amestecat au rezolvat 61% din problemele unui test surpriză, față de 38% la cei care au exersat pe blocuri. Jos: efectul amestecării în meta-analiză, pe tipuri de material: 0,67 la picturi, 0,42 în ansamblu, 0,34 la probleme de matematică și minus 0,39 la cuvinte, unde blocurile au mers mai bine. Exersare amestecată sau pe blocuri un studiu în școli și o meta-analiză Test surpriză, la o lună după recapitulare exersare amestecată (28 de clase) 61% exersare pe blocuri (26 de clase) 38% Efectul amestecării, pe tipuri de material spre dreapta ajută amestecul, spre stânga blocurile picturi 0,67 toate studiile 0,42 probleme de matematică 0,34 cuvinte −0,39 787 de elevi de clasa a VII-a; meta-analiza: 59 de studii
Sus: Rohrer et al. (2020), scorurile medii la test. Jos: Brunmair și Richter (2019), efecte g din rezumat.

Studiul mare. Rohrer, Dedrick, Hartwig și Cheung (2020) au făcut un studiu randomizat, înregistrat dinainte, în 54 de clase de a VII-a din cinci școli din Florida, cu 15 profesori. Fiecare profesor a avut clase în ambele grupuri. Timp de patru luni, clasele au primit opt fișe de exerciții la matematică, fie cu problemele amestecate, fie pe blocuri. Apoi toate clasele au primit aceeași fișă de recapitulare, amestecată. La o lună după recapitulare, elevii au dat un test surpriză cu probleme noi. Cei care exersaseră amestecat au rezolvat în medie 61% din probleme, față de 38% (d = 0,83). Efectul a apărut la toți cei 15 profesori. Profesorii au aplicat fișele fără nicio pregătire, iar majoritatea au spus după aceea că le-ar recomanda și altora.

Meta-analiza. Brunmair și Richter (2019) au adunat 59 de studii, cu 238 de efecte. Efectul general a fost moderat (g = 0,42), dar a depins mult de material:

Amestecarea a ajutat mai mult când categoriile semănau între ele, când exemplele din aceeași categorie erau diferite și când materialul era complex.

Exemplu

Te pregătești pentru un examen de statistică. În loc să rezolvi zece probleme despre medie, apoi zece despre probabilitate, apoi zece despre corelație, faci o listă în care tipurile se succed: o problemă de probabilitate, una de corelație, una de medie și tot așa. La fiecare trebuie să te întrebi întâi ce fel de problemă e. Exemplul e o ilustrare, nu un studiu citat aici.

Cum îl aplici

Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi, pornind de la studiile citate.

  1. Învață întâi fiecare tip pe rând. Rohrer et al. (2020) notează că, în aproape toate studiile despre matematică, elevii exersaseră deja puțin pe blocuri înainte de amestec.
  2. Apoi amestecă tipuri care se pot confunda. Efectul e mai mare când categoriile seamănă între ele. Contează să alegi singur metoda, nu doar să schimbi subiectul.
  3. Verifică-ți răspunsurile. În toate studiile despre matematică citate de Rohrer et al., elevii au primit soluțiile și și-au corectat greșelile.
  4. Nu te lua după cât de greu îți pare. Exersarea amestecată pare mai lentă și dă mai multe greșeli pe moment. Asta nu înseamnă că înveți mai puțin.
  5. Pentru liste de cuvinte, nu insista. În meta-analiză, la cuvinte, blocurile au mers mai bine.

Limite și nuanțe

Surse

Vezi și: Învățarea eșalonată și testarea de sine, Stilurile de învățare