neur.ro

Spacing and retrieval practice

Învățarea eșalonată și testarea de sine

metodă · origine: studiu · dovezi: solide

Pe scurt

Două dintre cele mai bine documentate rezultate din psihologia învățării merg împreună:

Amândouă au o capcană comună: pe moment, varianta mai slabă pare mai bună. Recititul și învățatul pe nerăsuflate dau senzația că știi, dar memoria rezistă mai puțin.

Ce spune

Testarea bate recititul, dar nu imediat. Roediger și Karpicke (2006) au dat unor studenți texte scurte de citit, despre soare sau despre vidrele de mare. După o primă lectură, o parte dintre ei au recitit textul, iar ceilalți au scris tot ce își aminteau din el, fără să primească vreun răspuns corect. Testul final a venit după 5 minute, 2 zile sau o săptămână.

În primul experiment, după 5 minute, cei care recitiseră și-au amintit puțin mai mult: 81% față de 75%. După 2 zile, situația s-a inversat: 68% pentru cei testați, față de 54%. După o săptămână: 56% față de 42%. Cei testați își aminteau după o săptămână cam cât își aminteau după doar 2 zile cei care recitiseră.

Al doilea experiment a mers mai departe, cu patru sesiuni de câte 5 minute:

După 5 minute, cei care au citit textul de 4 ori și-au amintit 83%, față de 71% pentru cei care l-au citit o dată și s-au testat de 3 ori. După o săptămână, ordinea s-a inversat: 40% față de 61%. Cât și-au amintit din text după patru sesiuni de câte 5 minute Test după 5 minute citit de 4 ori 83% citit 3, test 1 78% citit 1, test 3 71% Test după o săptămână citit de 4 ori 40% citit 3, test 1 56% citit 1, test 3 61% Recititul câștigă azi; testul, peste o săptămână.
Date din Roediger și Karpicke (2006), Experimentul 2: 180 de studenți, câte 30 în fiecare condiție. Procentele arată ce parte din ideile textului și-au amintit.

Un detaliu important: cei care citiseră textul de patru ori erau cei mai siguri că și-l vor aminti peste o săptămână. Tocmai ei și-au amintit cel mai puțin după o săptămână.

Rezultatul nu e izolat. Meta-analiza lui Adesope, Trevisan și Sundararajan (2017) a comparat testele de exercițiu cu alte moduri de învățare și a găsit că testele au dat rezultate mai bune decât recititul și decât toate celelalte variante comparate. Mărimea efectului a variat în funcție de tipul de test, de participanți și de felul în care au fost făcute studiile.

Eșalonarea: depinde cât vrei să ții minte. Cepeda și colegii (2006) au adunat 839 de măsurători din 317 experimente, publicate în 184 de articole. Au găsit că pauza optimă dintre sesiuni crește cu cât vrei să-ți amintești materialul pe o perioadă mai lungă.

Un studiu ulterior al aceleiași echipe (Cepeda et al., 2008) a măsurat asta direct, cu peste 1.350 de participanți. Aceștia au învățat un set de informații, au primit o recapitulare după o pauză de până la 3,5 luni și au dat un test final după încă până la un an. Pauza optimă a fost de aproximativ 20–40% din intervalul până la test când testul era peste o săptămână, și de 5–10% când testul era peste un an. Calculul nostru, pe aceste proporții: pentru un test peste o săptămână, recapitularea ideală vine după cam 1,5–3 zile. Pentru ceva ce vrei să ții minte un an, după cam 2,5–5 săptămâni.

Evaluarea de ansamblu. Dunlosky și colegii (2013) au evaluat zece tehnici de învățare folosite de elevi și studenți. Doar două au primit calificativul de utilitate ridicată: testarea de sine și învățarea eșalonată, pentru că ajută oameni de vârste și niveluri diferite, la multe tipuri de evaluări, inclusiv la școală. Recititul și sublinierea, deși sunt printre cele mai folosite, au primit utilitate scăzută.

Exemplu

Un exemplu construit pentru acest text: ai de învățat 40 de termeni noi pentru un examen peste două săptămâni. Varianta obișnuită e să citești lista de câteva ori în seara dinaintea examenului. Varianta susținută de studii: astăzi îi înveți și îți acoperi definițiile ca să încerci să ți le amintești. Peste câteva zile, încerci din nou să-ți amintești fiecare definiție înainte să te uiți. Repeți încă o dată cu câteva zile înainte de examen. Timpul total poate fi același. Diferența e cum și când îl folosești.

Cum îl aplici

Pașii de mai jos sunt un mod practic de aplicare propus de noi, pornind de la studiile citate.

  1. Închide cartea și încearcă să-ți amintești. Scrie sau spune cu voce tare tot ce știi despre subiect, apoi verifică. La Roediger și Karpicke, testarea a ajutat chiar fără răspunsurile corecte, dar verificarea te ajută să nu reții greșeli.
  2. Împarte învățatul în mai multe sesiuni. Același număr de ore, distribuit în mai multe zile, dă rezultate mai bune decât o singură sesiune lungă.
  3. Potrivește pauza cu termenul. Cu cât trebuie să-ți amintești mai mult timp, cu atât pauzele dintre recapitulări pot fi mai lungi. Ca punct de plecare, folosește proporțiile din Cepeda et al. (2008).
  4. Nu te lua după senzație. Recititul pare mai eficient. Participanții lui Kornell și Bjork (2008) au considerat învățatul pe nerăsuflate mai eficient chiar și după ce propriile lor rezultate arătaseră contrariul.
  5. Folosește carduri sau aplicații cu repetiție eșalonată. Ele combină cele două idei: îți cer să-ți amintești răspunsul și îți programează recapitulările la intervale tot mai mari. Aplicațiile concrete nu au fost testate în studiile de aici.

Limite și nuanțe

Surse

Vezi și: Implementation intentions